Sunt putin siderat de frenezia cu care niste compatrioti s-ar declara fericiti in cazul in care avionul prezidential roman s-ar prabusi impreuna cu presedintele, prim-ministrul (ma rog, el e mic si scapa printr-un hublou), seful statului major si altii asemenea.

Inteleg ca politica ne face deseori sa le dorim moartea, cel putin la nivel declarativ, insa aceste porniri au mai degraba legatura cu acelasi grobianism care ne face atat de violenti in trafic sau in discutiile de pe net. Daca nu ne convine cineva, jos cu el, el trebuie eliminat fizic, nu doar contrazis.

E adevarat, as avea o tresarire de bucurie daca un criminal fara scrupule ar muri intr-o catastrofa aeriana. Cum ar fi Iliescu. Dar m-ar intrista mortile tuturor celor care chiar nu au de ce sa moara, indiferent cat de tampit conduc tara asta. Poate muri mai bine criminalul si singur pe un pat de spital, dupa o lunga suferinta, aia e mai normal. Si atunci poate singura satisfactie pe care si-o permite un om normal e sa stie ca daca justitia umana nu a stiut sa faca dreptate, atunci firea lucrurilor a facut una mai dura.

La fel de siderat sunt si de cei care spun ca ce mare chestie, nu conteaza ca avionul nostru prezidential e vechi de aproape patru decenii, nu sunt bani pentru pensionari si noi sa-i dam pe un avion?! Lasand la o parte ca una nu are nimic cu cealalta, e vorba pana la urma despre prestigiul statului in care traim.

Dar intr-o tara unde cetatenii nu doar ca nu au vreo farama de respect fata de Stat (nu ca el s-ar dovedi demn de vreo farama de respect – continuand cercul vicios), ce sa ma astept sa intelegem ca e vorba pana la urma de noi toti ca natiune atunci cand capii tarii si-ar pierde viata?

Problema e mult mai profunda insa. Ea arata modul in care privim noi insine autoritatea. In care privesc autoritatile insasi autoritatea. Principala noastra preocupare e sa ocolim normele autoritatii, cu scuza valabila ca pretentiile acestora sunt absurde, iar aplicarea, arbitrara. Aceeasi scuza o invocam si cu privire la normele pe care le-am accepta tacand malc imediat cum trecem granita la nu-mai-civilizatii unguri (vezi frica de radar). Din pacate chiar organele sunt la fel de tolerante cu incalcarea autoritatii – iata si cauza profunda a nerespectarii ei.

Singurul lucru care s-ar auzi in minutele urmatoare unui anunt similar cu cel al prabusirii avionului prezidential polonez, dar avand in prim-plan autoritatile romane ar fi o gluma sinistra: zboara, puiule, zboara. Asezonata cu un ‘noi sa fim sanatosi’ sau cu un ‘asa le-a trebuit’ satisfacut. Caci nu in fiecare zi moare propria-ti capra, nu-i asa?

Share →

5 Responses to Zboara puiule, zboara

  1. ipo says:

    Culmea, si natiunea poloneza era deosebit de divizata la nivel social si politic inainte de accident, iar presedintele era intr-o dacere de popularitate.
    Ma intreb daca societatea romaneasca n-ar avea nevoie de un eveniment de asa amploare, ca sa isi intareasca legaturile?

  2. Kap says:

    Intr-adevar lacheii si latraii antibasescianismului cultivat si sponsorizat de moguli, pesedei si altii deranjati de persoana presedintelui nu puteau rata aceasta comparatie.Cu toate astea recunosc, nu m-as fi suparat sa se intimple asa ceva la noi in 1995 sau 2001…
    Nu sint insa de acord cu schimbarea avionului prezidential doar din motive de prestigiu.
    Corespunde tehnic?Inteleg ca da.
    Confortul, dotarile?Probabil motivul principal al mentinerii in uz.
    Aud?Este zgomotos?Oameni buni, e un AVION!Motoarele sale nu pot susura ca un DOHC japonez pe benzina, totusi.
    Cred ca unul din motivele decaderii societatii si ale inversarii valorilor este snobismul de mahala si dorinta de a epata.Asa ajungem sa avem vecini care imperecheaza garsoniera cu un Ferrari sau seria 7 cu casa de chirpici…
    Ce bine ar fi sa nu mai dam banii pe kitschuri de scos ochii tirgului si sa ne vedem de treburile serioase nerezolvate.Eventual cu cite o Dacie, buna pentru cei ce-si fac treaba decent si nu simt nevoia de “prestigiu” de mahala.

  3. apoca says:

    Si totusi …

    Este ceva cutremurator sa iti moara un lider adevarat, un om cu viziune si cu capacitatea de o pune in practica, capabil sa insufleteasca o natie si sa le dea putere. Ori “Miracolul” polonez se datoreaza in buna masura viziunii liderilor lor.

    La noi pe de alta parte, sunt toti o apa si-un pamant. Viziune 0, plan lipsa, leadership un pic la alegeri. In schimb furturi, combinatii, ilegalitati. Ti se pare ciudat ca n-o sa planga nimeni? Mie nu. Pentru ca vor veni altii exact la fel, nu are nimeni nici un dubiu.

    Acestea fiind zise, este stupid sa doresti moartea cuiva oricine ar fi el. E ceva gresit la tine si punct, nu exista nuante.

  4. gopo says:

    kap, de unde vii, bre?!
    si imi poti spune care este diferenta ramasa intre tine si lacheii anti-?

  5. Kap says:

    Bre, eu nu sint postac sau latrau platit, ci un cetatean dezgustat de multe lucruri, ca si matale probabil.
    Si daca vorbim de diferente, e una suficient de mare intre pozitia mea (de a nu da cu piatra in marinel cind comanda unii) si lingai, care or fi aia.
    Si refuz sa cred ca majoritatea oamenilor care gindesc ar rezona la indemnurile “depozitarului” Crin (recte sforarului cu barba) sau ar apleca urechea la mascarada creata de “presa” asmutita contra.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.

QR Code Business Card