Sursa genialului clip: Pabkov.

Mai multe pe contul personal al lui Gunther Machu (yes, I’m a fan!), om pe care il puteti urmari si pe Twitter.

Tin si acum minte primul site pe care l-am facut, cu builderul de pe Geocities, undeva prin ’98-99… Nu eram singurul, erau [...]]]> E tot acest val de Social Media un fel de bubble, de bula care se umfla si se tot umfla pana isi da toata lumea seama ca n-are rost si merge mai departe?

Tin si acum minte primul site pe care l-am facut, cu builderul de pe Geocities, undeva prin ’98-99… Nu eram singurul, erau sute de mii de oameni care isi faceau astfel de site-uri, oameni care astazi doar si-au upgradat platforma si scriu zilnic sau saptamanal pe bloguri.

Din acest motiv, mi-e cam sila sa dau raspunsul la mereu repetata intrebare: e social media o bula? Pai social media exista inca de cand se adunau vanator-culegatorii in fata focului la povesti vanatoresti, inca de cand toata societatea pe care o vedea un om intr-o viata era organizata in jurul vetrei satului, pe stilul descris de Preda in Morometii.

Deci nu e o bula. Dimpotriva, e o revenire la normal. Un normal care a fost scurtcircuitat timp de vreo 100 de ani, de catre revolutia industriala. Stiti voi, aia care aliena taranul venit la oras. Adica individul care era pana atunci obisnuit sa fie stiut de toti si sa stie pe toti, ba inca sa fie barfit de toti si sa barfeasca pe toti. Individul care, odata ajuns in amorful oras, incepea sa-si piarda identitatea si sa devina doar o mica rotita dintr-o masa amorfa de oraseni, ratacit printre milioanele de locuitori inghesuiti laolalta.

Dar orasul este de fapt un accident in socialul uman, caci organizarea normala – sa-i zic umana – este cea sateasca, cea cu o comunitate pe care o poti gestiona cu creierul asta limitat si cu timpul asta limitat. Ca de-aia dat binete tuturor la sat, de-aia ii stii pe toti pe nume, ba inca si relatiile dintre ei, pe cand la oras nu stii nici macar cum o cheama pe vecina de alaturi (ma rog, unii stiu ).

Si atunci? Atunci revenim la normal. Sintagma ‘sat global’ nu e degeaba, ea are rost mai ales pe internet. Acolo unde te poti inconjura rapid de oameni cu care iti place sa relationezi – fie ca gandesc ca tine, fie ca dimpotriva, te provoaca mereu la cearta (unora asa le place). Social media nu este decat o reflectare a dorintei normale a individului de a comunica cu ceilalti, de a participa la agora, de a avea un cuvant de spus.

Si chiar daca unii cred ca social media e panaceul universal (nu e), sau chiar daca altii cred ca social media nu conteaza (conteaza), un lucru imi este absolut clar: social media nu e o bula. Da, isi va gasi treptat alte forme de prezentare, da, indivizii care au succes in aceasta agora se profesionalizeaza (si castiga bani pentru parerile lor), da, 99.9% vor ramane anonimi, doar cu un public compus din familie, prieteni si vizitatori intamplatori. Insa nu e o bula. It’s here to stay.

Apropo… As fi bucuros sa incetam sa mai privim – macar pentru o clipa – social media ca pe un instrument de facut bani sau de vandut produse. De spam. Sau de orgolii nemasurate intr-un pahar cu apa. Si sa o privim ca pe un fagas pe care ne putem dezvolta ca oameni. Prin care ne putem largi viziunea noastra asupra lumii. Prin care putem lega punti. Adica cu mai putin trolling si cu mai multe lucruri de valoare scoase din noi.

Caci io zic ca putem. Numai sa vrem.

Exemplificare (si recompensa ca ati citit pana aici. Sau ma rog, ca ati dat scroll ):

Creatiile omului din film le puteti regasi pe canalul sau dedicat de pe vimeo.

Pe aceeasi tema

• Despre SNA
• Base, roller coaster chess
• Dacia Solenza in 2015. Sau nu.
• Lista care ne sperie: Iran vs USA
• Pretuire, nepretuire