In Rusia, Putin incurajeaza putinjungendul sa mearga in tabere de procreere. Unde se pun pe treaba cu un singur scop: a popula mareata Rusie cu copii blonzi si bine facuti, ajutati de stat sa creasca mari. Ciudate dileme a ajuns sa aibe si Rusia, cea care si-a trimis fara ezitare la moarte sigura milioane de soldati, folositi pe post de carne de tun…

Iata ca si Basescu are dileme existentiale, pentru un orizont de timp pe care nu-l va mai apuca (si foarte probabil nici eu si nici o mare parte dintre voi): 2060.

Conform unor ilustri savanti, in 2050 Romania va avea doar 16 milioane de locuitori, iar in 2060 100 de angajati vor tine 149 (ce exact!) de asistati social in spate. Solutia: sa ne stimulam sotiile sa faca mai multi copii. Ceausescu ar zambi fericit auzind aceste spuse…

Dar dilema nu e de sorginte comunista, ea apare si in mare parte din Europa. Drama Romaniei apare si din faptul ca elitele pleaca in continuare pe bani buni in afara, si ca muncitorii de calitate au luat deja drumul Occidentului. Deficitul de populatie in acest caz va si mai dramatic, si nu in 2050, ci deja la orizontul anilor 2015.

Economia mondiala s-a bazat pana acum pe o populatie in crestere, si acest trend va continua in lumea subdezvoltata. Pe de alta parte, riscurile suprapopularii sunt reale, si mult mai grave decat cele ale subpopularii. Asadar indemnul la a face mai multi copii este de fapt o solutie de doi lei, venita direct din putul istoriei.

Poate ca politicienii ar trebui sa inceapa sa gandeasca. Si sa isi aduca aminte ca la problemele secolului XXI nu poti raspunde cu solutii de secol XIX. Schimbarea cursului demografic reprezinta o problema, fara indoiala, insa ea reprezinta mai degraba o imensa oportunitate, care nu ar trebui ignorata.

Mai pe larg, iata de ce:

In primul rand pentru ca mai putini oameni in acelasi teritoriu geografic inseamna o mai mica presiune asupra resurselor naturale.

In al doilea rand, inseamna mai degraba bogatie, iar nu saracie, pentru ca productivitatea actuala a unui roman se va dubla in urmatorii cinci ani, si iarasi se va dubla pana in 2017. Este imposibil de calculat cat de productiv va fi un roman in 2050, insa cu siguranta ca nivelurile de atunci vor depasi cu mult chiar si pe cele actuale din Germania. Productivitatea inseamna capacitate sporita de a sustine o populatie inactiva.

Intr-adevar, vom avea de-a face cu o alta generatie de sacrificiu, si ma refer atat la generatia mea, de 30-35 de ani, cat si de generatia de dupa, care isi ia acum majoratul. Noi vom sustine din ce in ce mai multi pensionari, acestia vor trai din ce in ce mai mult, iar apoi vom iesi la pensie intr-un moment extrem de delicat in care balanta s-ar putea rupe, daca politicile actuale vor continua si atunci.

Dar de ce sa gandim negativist? De ce sa fie nevoie de mai multe brate de munca, de ce sa fie nevoie de mai multe guri de hranit, si de mai multe spinari care sa sustina o populatie mereu in crestere? Conform logicii actuale, sistemul de pensii rezista doar pentru ca populatia tanara si activa o depaseste ca numar pe cea batrana si inactiva. Si atunci sunt doua “solutii”: sa creasca populatia tanara prin nasteri iar cea batrana sa ramana activa cat mai mult timp posibil.

Las la o parte faptul ca in Romania un barbat se bucura de pensie doar 6 ani in medie, apoi moare, iar o femeie circa 10 ani, iar apoi moare. Muncesti o viata intreaga, circa 35 de ani, ca sa papi mizer si doar o treime din aceasta perioada. Cresterea natalitatii nu rezolva dilema, o adanceste, pentru ca se evita adevaratele solutii.

Solutii:

a. Fondurile private de pensii. Cea mai la indemana, pentru ca un fond de pensii reuseste ca in 30-35 de ani sa iti foloseasca cei 6% pe care ii vei vira in fiecare luna intr-un mod inteligent, cu un profit mai ridicat decat cel al dobanzilor bancare, dar cu un risc mai scazut decat cel al investitiilor personale.

b. Cresterea productivitatii. Daca onor statul roman ar incuraja industriile cu valoare adaugata mare, atunci Romania celor 18 milioane de oameni nu ar avea nicio problema sa isi sustina pensionarii. Caci tinerii ar castiga in sau peste media europeana, iar cei 6% dati pentru pensii ar insemna dublu, triplu sau inzecit decat inseamna acum.

c. Cresterea specializarii. Nu e nevoie de mai multe brate de munca ieftine. E nevoie de mai putine brate de munca, dar scumpe si calificate. Romania nu va iesi niciodata din statutul de ruda saraca a Europei daca va continua sa plateasca mai putin si sa produca mai ieftin. Argumentul pretului nu duce la bogatie, argumentul calitatii si unicitatii da. Nimeni din conducere nu indrazneste sa se gandeasca la Romania anilor 2020 ca la o tara unde salariile sunt peste cele europene pentru ca angajatii produc mai multa valoare (si nu neaparat mai multa cantitate de obiecte).

d. Reorientarea economiei. Specialistii lui peste gandesc inca in termeni de unitati la hectar. Este bine ca multe unitati de productie industriala se muta in Romania, dar… News Flash! Peste 10 ani ele vor migra incet-incet mai spre est. Daca intre timp Romania nu se reorienteaza spre servicii si produse unice, cu impact global, problema demografica va fi cea mai mica dintre cele cu care ne vom confrunta.

e. Plafonarea pensiilor maxime date de stat (deci nu cele private, care sunt in fond niste investitii). Sunt sigur ca se poate gasi o formula care sa diferentieze in continuare in functie de sumele contribuite la fondul de pensii de stat, dar care sa plafoneze in limitele decentei pensiile maxime. In fond, cine a fost mare director se presupune ca a facut destula avere. Cum, nu ma mai intereseaza.

f. Implicarea sociala si economica a asistatilor social. Pensionarii romani sunt deprimati in primul rand pentru ca nu au nimic altceva de facut decat sa-si astepte sfarsitul, punctandu-si viata cu primirea pensiei mizere sau modeste, dupa caz. Ei sunt completamente neimplicati social  – atat pentru ca s-au obisnuit sa se lupte doar pentru ei, cat si pentru ca nu au niciun fel de motivare in acest sens.

Impactul lor economic este insa demn de luat in seama, atat in privinta serviciilor de baby-sitting prestate pentru nepoti, cat si daca ar avea la indemana organizatii in care sa ajute orfanii, sa poata preda cursuri suplimentare gratuite in scoli, sau sa se implice pentru proiecte ale comunitatii locale. Care comunitate insa nu exista.

Medicii iesiti la pensie din Occident predau uneori cursuri de prim ajutor, de igiena dentara sau generala in scoli. Juristii pensionari se implica in ONG-uri care lupta pentru drepturile sau protejarea altor categorii sociale. Exista o orientare spre comunitate si o implicare sociala care lipseste in Romania.

Este asadar aberant sa continui cu un model economic falimentar, in care oamenii iesiti la pensie au un impact zero sau neglijabil in economia tarii. Ei nu doar ca pot fi implicati, dar acest lucru le-ar lungi si viata si le-ar da si satisfactii.

Idem si pentru ceilalti asistati social.

Inchei acest lung post (un mic relache intre lucrul la trei site-uri) gandindu-ma inca o data stupefiat la gradul de limitare in gandire al politicienilor romani (si nu numai). Corporatiile gigant renunta periodic la mii de angajati pentru a-si creste profitabilitatea. Comparati numarul de angajati necesari pentru a face o treaba acum 20 de ani cu numarul de angajati necesari acum pentru aceeasi treaba, si veti avea in general un raport de 10:1. Care 1 castiga, in Europa cel putin, cat ceilalti 10.

Si atunci? De ce sa ne temem de rarirea populatiei? De ce sa ne temem de faptul ca vom fi mai putini oameni cu resurse mai multe la indemana. De ce sa ne punem problema importului de populatie? Doar din lacomia de a nu schimba nimic, de a face putin cu mana de lucru multa si prost platita? Doar pentru a avea pensionari multi, din ce in ce mai multi, dar din ce in ce mai saraci?

De ce sa nu fie in 2080 doar 12 milioane de romani, din care 6 milioane de asistati social de 20 de ori mai bogati decat cei de acum si 6 milioane de angajati de 200 de ori mai productivi decat cei de acum ? Care e problema?

Pe aceeasi tema: arhiblog

Share →

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.

QR Code Business Card