„Planul de viitor al unui conducător care are copii nu se rezumă la cei cinci sau zece ani de mandat. Planul de viitor al unui conducător care-și refuză bucuria pater/mater-nității, fie ea și adoptivă, de dragul banilor nici nu merită luat în calcul.”

Nu, acest paragraf nu este rodul gândirii vreunui habotnic religios, este luat dintr-un articol foarte coerent, scris în Cațavencii, de către unul dintre stâlpii revistei. Întreaga argumentație din articol stă în ideea că un cuplu care alege conștient să nu aibă copii și se mai și bucură de alegerea făcută – de exemplu, pentru a face bani – este descalificat din start în cursa pentru o funcție publică, din simplul motiv că „absența programat ludică a copiilor e un indicator de indezirabilitate”.

Într-adevăr, am întâlnit des această mentalitate în România – dacă alegi să nu ai copii înseamnă că e ceva stricat fundamental în tine. Dacă ai făcut afaceri de succes, atunci în mod clar ești un nenorocit. Iar dacă te mai simți și bine în urma alegerii făcute, atunci, în mod clar, ești indezirabil, pentru că violezi tot ce e mai sfânt pe lume, și anume nașterea de copii și creșterea acestora. Și ferească sfântul să combini cele două: să n-ai copii, să te implici în afaceri și să-ți mai și reușească, atunci ești cu siguranță un pierdut, un om care-și dedică întreaga viață unor lucruri pieritoare, un fără de sens. Din același film: taxarea suplimentară a celor fără copii, pentru că, nu-i așa, o merită!

Mi s-a spus că m-am dus cu gândul mai departe decât ar fi vrut autorul, că nu e chiar așa. Eu ce să înțeleg din asta, atunci: „Un om fără copii care se bucură de absența acestora pentru a investi în orice, fie case, fie poșete, nu are viziunea necesară pentru România în care vor trăi copiii mei și ai voștri… Lor le succede doar propria posteritate, zugrăvită în imagini de cronicari arghirofili, așa cum s-a întâmplat și cu Ion Iliescu. Nu datorează viitorului nimic.”

Goebbels si copiii

Goebbels cu copii și Hitler fără copii. Remarcați diferența?

Las la o parte că Iohannis, cel care a ieșit pe interval cu declarația tâmpă la care face referire de Hillerin (dovada că e un politician necopt, obișnuit să facă, nu să dea din gură pe placul ascultătorilor săi), nu a spus că s-a bucurat de faptul că nu a avut copii, ci cu totul altceva. Las la o parte și faptul că Udrea are multe alte bube în cap, dintre care faptul că nu a dus mai departe genele sale este cea mai mică (ar putea fi un bonus, totuși). Las la o parte și faptul că, dacă aș lua în răspăr argumentația lui de Hillerin, Traian Băsescu ar fi un președinte numai bun, doar a avut grijă de copiii săi, e capabil să verse o lacrimă atunci când se gândește la viitorul țării, bașca vrea să mai conducă România încă zece ani – corespunde profilului, nu?

Dar, conform unei astfel de gândiri, un om care alege să nu aibă copii, ba încă e împăcat sau chiar fericit cu alegerea făcută și-și dedică viața altor lucruri, este apriori un pericol, pentru că nu poate nici înțelege, nici dezvolta o lume în care să prospere cei care chiar au copii. Aș întreba-o pe madam Merkel ce crede despre asta, l-aș fi întrebat și pe Havel același lucru, dar mi-e că sunt într-o acută minoritate față de zecile de politicieni și de șefi de state cu copii, care s-au preocupat, într-adevăr, de viitorul luminos al copiilor și țărilor lor – ca să nu amintesc decât de Ceaușescu și de Traian Băsescu, doi grijulii atât cu viitorul progeniturilor, cât și cu al nostru, amândoi cu o viziune cât se poate de clară despre cum ar trebui să arate țara…

Este de condamnat un cuplu care alege să nu aibă copii și se bucură de celelalte oportunități ale vieții? Desigur, dacă e să ne luăm după această mentalitate. Cu excepția cazurilor în care practică asceza, probabil, sau în care cei doi își vor duce zilele încruntați și triști, zdrobiți sub povara lipsei de sens a vieții proprii, regretând etern că sunt incapabili să le pese mai mult decât propria persoană. A nu se lua în seamă sutele de cazuri în care cupluri fără copii – sau chiar celibatari – au schimbat lumea din jurul lor, consumându-și propria persoană pentru binele celorlalți, uneori chiar prin afaceri reușite. A nu se lua în seamă nici faptul că respectivii au deseori suficienți nepoți pentru care să se preocupe, iar preocuparea față de binele comunității lor și-au dovedit-o deja, cu fapte.

Dar dacă ești un politician afacerist de succes, dar cu copii? Dacă ai nu șase case, ca Iohannis, ci patru, dar mai măricele așa? Faptul că-ți iubești copiii te face, automat, mai bun decât un individ care profită, meschin, de celelalte oportunități ale vieții? Într-o țară în care femeia trebuie să rămână la cratiță și să puieze, nu să se ducă la coafor și să-și bage banii în poșete, într-o țară în care, dacă ești de altă etnie și nu ești ortodox, nu ești bun român, iată încă un păcat capital: să n-ai copii și să fi profitat de treaba asta. Dacă ai copii, conform acestui raționament, ești de scuzat, nu?

Asta îmi aduce aminte de o epocă în care, dacă aveai un nume burghez, de exemplu de francez, te putea paște închisoarea. Doar era clar că nu se putea avea încredere într-un descendent de conți francezi, era ceva fundamental greșit în omul ăla. În plus, dacă respectivul era și mândru de istoria familiei sale, sau avea și mai multe case, atunci cu atât mai mult era un pericol. Eliminarea, pe vremea aia, era fizică. Din fericire, timpurile astea au trecut, sper, pentru totdeauna.

Cu atât mai trist, atunci, ca o astfel de mentalitate să fie activă astăzi, exact acolo unde nu te aștepți.

Și da, planul de viitor al unui conducător care-și refuză „bucuria” de a avea copii de dragul banilor nu merită luat în calcul, dar doar dacă viața lui s-ar fi rezumat doar la asta. Dar atunci când respectivul a reușit să dezvolte deja în ani de zile o comunitate luată drept model de restul țării, atunci a te lega de o simplă afirmație tâmpă a acestuia pentru a-l caracteriza în întregime denotă altceva.

Vă las pe voi să decideți ce anume.

Tagged with:  
Share →

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.

QR Code Business Card