Shameless self-promotion

Acum abia 15 ani eram inca in epoca in care ne scarmanam buzunarele pentru a cauta suficienti bani de filme – filme alb-negru, uneori si color, pe care apoi le puneam cu grija (uneori reusind sa voalam cel putin 5-6 pozitii, daca nu tot filmul) in aparat.

Aparatul era in cazul meu un Smena, apoi un Zenit (pentru foarte putina vreme, caci tata veghea pe buna dreptate asupra lui), apoi un point and shoot cu care m-am zgribulit prin burnita rece a Lyonului…

Imi amintesc si acum de vizitele prin anticariatele specializate in aparate foto, unde cascam ochii si gura la imensele masini de fotografiat rusesti, unde mangaiam cu privirea Leica-uri expuse la loc de cinste sau mai extravagantele Olympusuri, Nikonuri si Canonuri, aflate toate la preturi imposibil de atins pentru un student.

Avantajul era ca intr-o vacanta abia daca iti permiteai sa ‘faci’ 2-3 role de film, si asta ducea invariabil pentru un pasionat de fotografie la o parcimonie vecina cu nebunia: orice cadru era atent cantarit, calculat si decis abia dupa o prealabila deliberare: merita sau nu?

Si veneai cu cele 72-112 cadre trase in vacanta si le duceai la developat vreo 2 luni mai tarziu cand gaseai bani, numai pentru a descoperi cu uimire ca si asa merita sa pui pe hartie doar 30-40 dintre ele… Intr-un album frumos, preferabil cu coperta tare, din care inca iti mai zambea versiunea ta mai tanara, din copilarie.

Apoi a venit avalansa digitala si cu ea s-a pierdut un farmec aparte, cel rezervat strict aparatelor pe film: grija cu care alegi fiecare cadru. Nu mai vorbesc de pasionatii de developat, sau de isteria care ma cuprindea atunci cand iroseam un cadru pe diapozitiv. Cat despre halul in care prelucrau fotografiile majoritatea laboratoarelor de la noi… asta e o cu totul alta poveste.

Mi-am amintit de toate astea citind ca a aparut o scoala de fotografie. Una facuta de un old-school pre numele lui Dan Besliu, cunoscut drept tartorul cetei de fotografi nebuni de masini, a.k.a Freelancer.

Old-school-ul asta va invata acum sa fotografiati digital. Sau demential. Sau… mai bine vedeti acolo ce pot baietii. Merita!