Biz
Preturile caselor: cat de jos pot ajunge?
Jul 5th
In februarie 2009 scriam un post care mi-a adus poate cele mai injurioase comentarii pe un blog altminteri oricum doar pentru cei putini care ma cunosc si care ma citesc. Multe dintre ele nu le-am publicat, caci erau clar venite din partea unor agenti imobiliari enervati ca postul se indexase bine in motoarele de cautare si ca pe el intrau destui care doreau sa stie pretul real al unui apartament cu 2 camere in Bucuresti.
Spuneam atunci ca pretul real ar trebui sa fie de 740 de euro pe metrul patrat pentru un apartament ceausist dintr-un cartier obisnuit (nu ultracentral). La vremea scrierii articolului, preturile cerute la aceste apartamente erau de 2037 euro/mp la apartamentele ceausiste iar preturile reale de vanzare erau de circa 1200 de euro/mp.
S-a schimbat ceva intre timp? Aflu din Evenimentul Zilei ca preturile caselor mai pot scadea, iar in articolul respectiv vedeti si pretul mediu pe metrul patrat, calculat insa pentru orice fel de spatiu locativ din marile orase. Gem site-urile de imobiliare de anunturi cu apartamente de 54 de metri patrati la preturi de 900-1170 euro pe mp. Retineti ca acestea sunt preturile cerute, pretul real e in general cu cel putin 5-10% mai mic.
Asteptati-va la o scadere si mai puternica de preturi, pentru ca vine valul proprietatilor care vor fi scoase la mezat de catre banci, recuperate de la datornici. Acestea sunt vandute la preturi cat se poate de apropiate de cei 740 de euro/mp de care vorbeam, pentru ca cei care le cumpara fac de fapt investitii.
In continuare veti plati mai mult decat face pentru un apartament in Bucuresti (fie el nou sau vechi), insa remarc ca ne apropiem de limita de 900 euro/mp la apartamentele vechi, ceea ce e foarte bine si normal. Dar in cazul extrem de fericit si improbabil in care aveti bani, nu va lasati pacaliti: negociati la sange pentru a duce pretul simtitor sub cei 900 E/mp. Cat despre apartamentele noi… voi ati vazut in ce hal arata majoritatea complexelor imobiliare noi?!
Apropo, ciudat, agentii imobiliari care spuneau ca fac calcule aiurea s-au potolit. De ce oare? 
5 masuri care ar putea salva economia romaneasca
May 10th
Zicea cineva ca e usor sa stai pe margine si sa chibitezi in loc sa pui umarul la redresarea situatiei disperate a economiei romanesti. Eu nu prea sunt de acord: e foarte greu sa NU poti face altceva decat sa chibitezi…
Nu sunt economist, dar in locul unui Fond de Solidaritate, a taierii in bloc a salariilor bugetarilor sau a maririi taxelor, cred ca se pot gasi alte masuri, mult mai relevante. Indraznesc sa amintesc 5 dintre ele.
1. Crearea unui fond de garantare a creditelor acordate IMM-urilor
Cu 2 miliarde de euro Statul se poate pune garant pentru creditele de pana in 40.000 de euro acordate IMM-urilor, sub anumite conditii (similare cele in care o banca ar acorda un imprumut unui IMM daca actionarii ar veni cu ipoteci garantie).
Asta ar stabiliza cel putin 50.000-70.000 de IMM-uri (ca nu toti au nevoie de linii de credit de 40k, media ar fi pe la 20k) si ar incuraja crearea foarte rapida a cel putin 50-70.000 de locuri de munca. Normal, banii s-ar duce nu in consum ci in investitii si in cash flow, dupa niste proportii usor de stabilit pentru a preveni deturnarea fondurilor. Macar 70% dintre aceste IMM-uri daca raman profitabile, toata lumea are de castigat mult mai mult decat daca alea 2 miliarde se duc in asistenta sociala. Cele 50-70.000 de locuri de munca create pot absorbi oameni dati afara de la stat: win-win.
2. Accelerarea si debirocratizarea absorbtiei fondurilor europene.
S-a uitat destul de convenabil ca UE ne-a pus la dispozitie zeci de miliarde de euro. Stiti cat s-a absorbit din acesti bani din 2007 pana acum? In functie de domeniu, intre 1.76% si 15.14%!!!!
De ce? In special din cauza birocratiei (platita din banii nostri), a lipsei de promovare, a lipsei de informare si a administrarii dezastruoase a intregului proces de catre autoritatile romane. Daca statul ar ridica piedicile puse tot de el si de functionarii sai in calea absorbtiei fondurilor europene si daca ar ajunge macar la un 60% (caci nu pot spera la mai mult), atunci ar intra in tara mult mai multi bani decat intreg deficitul de care se tot vorbeste zilele astea. Pe proiecte care ar genera la randul lor bani in mod durabil!
3. Renuntarea la taxele parafiscale si la impozitele de tip forfetar.
Intrarea in colaps a IMM-urilor s-a produs nu din cauza vreunui TVA marit, ci din cauza forfetarului si a taxelor marite cerute pentru a tine in viata un sistem functionaresc a carui singura justificare este exact controlarea acestor noi taxe. Acest cerc vicios trebuie rupt.
Iar statul trebuie sa inteleaga ca degeaba se bucura la cateva sute de euro luate de pe spinarea fiecarui IMM daca asta inseamna cate un somer pe fiecare IMM, pe care apoi trebuie sa-l sustina din bani publici.
4. Restrangerea drastica a achizitiilor de bunuri si servicii de catre stat
Aici este marea buba, asta e de fapt gaina cu oua de aur pe care statul a ascuns-o cu mare grija. Aici sunt mult mai multi bani decat se pot obtine din scaderea salariilor sau a numarului functionarilor. Statul da comenzi discretionare, achizitioneaza lucruri de care nu are nevoie la un pret uneori dublu sau triplu, pentru a satisface clientela politica.
O reducere cu 30% a acestor achizitii ar face diminuarea salariilor si pensiilor inutila. Reducerea numarului de bugetari ar fi mult mai utila decat reducerea in bloc a salariilor tuturor.
5. Injectarea de capital de stat in proiectele care sustin si promoveaza investitiile strategice private deja existente.
Ford are nevoie de drumuri bune. Dacia la fel, isi rupe trailerele pe mizeria de drum de la Mioveni. Nokia, Mittal si multi alti mari investitori care asigura coloana vertebrala a exporturilor romanesti nu au primit niciun fel de sprijin de infrastructura din partea statului.
Inainte de a da banii pe vreun tronson uitat de lume din Autostrada Transilvania, ar trebui sa fie reparate drumurile pe care isi rupa masinile companiile majore din Romania care aduc bani in tara. De ce? Pentru ca ele pierd bani din aceasta cauza, bani care nu intra in buget sub forma de taxe mai apoi. In plus, orice investitor major vrea sa intre in Romania se va confrunta cu aceeasi lipsa de infrastructura locala. Inainte de a face mii de kilometri de autostrada, macar faceti cele 200-300 de kilometri necesari marilor producatori.
Masuri sunt mult mai multe, printre care subventionarea fermelor mari in detrimentul micilor producatori care au sub 10Ha, o campanie de promovare a produselor agricole romanesti etc. Dar eu am amintit doar 5 care mi se par de bun simt. Nu ca le-ar baga cineva in seama…
Asaltul nonvalorilor
Mar 3rd
Oricine se uita la arhivele televizate ale anilor ‘90 poate vedea cat de inepte erau emisiunile de atunci. Prost facute, vandute pana in maduva oaselor de obicei, un fel de incropeala obosita facuta de redactori perimati.
Nu conta ce tema avea emisiunea: auto, economica, politica, chiar si de divertisment. Ideea generala era ca trebuie ocupat cu ceva spatiul de emisie, de obicei cu ceva cat mai ieftin, astfel incat populimea sa se uite la televizor, iar ei sa poata vinde reclame. (la inceput banii veneau oricum din alte parti).
Treptat publicul de televiziune a inceput sa se obisnuiasca cu orice porcarie i se oferea, caci merita sa nu uitam ca la inceput au fost emisiunile proaste, nu telespectatorii prosti. Cercul vicios de acolo a inceput, de la ‘mintiti poporul cu televizorul’.
De vreo cativa ani au aparut cateva emisiuni care chiar meritau sa fie vazute si de oamenii ale caror doua emisfere chiar functioneaza. Si ele au pornit opintit, greu, cu balbe. Unele le vedeam la Realitatea, altele la Antena 3. Reporter special, Bizbazar…
Bizbazar tocmai a muscat-o. Nu avea loc Vadim sa-si improaste balele, probabil, si era nevoie de slotul ala orar.
Probabil ca nici celelalte nu vor mai rezista prea mult.
Nu-i bai. Poate vor reusi sa se mute – adaptandu-si formatul – pe internet. Sunt sigur ca ar avea succes.
Impozit anticipat, ultima gaselnita bocciana
Feb 18th
Daca nu stiati, firmele care au avut profit anul trecut vor fi obligate la plata trimestriala a unei patrimi din impozitul datorat anul trecut, practic statul incasand anticipat bani pentru un profit care s-ar putea sau nu sa se realizeze!!
Asta e ulima gaselnita bocciana pentru a aduce bani la buget. Sau ma rog, ultima gaselnita a retardului de la Finante care a putut veni cu o astfel de idee.
Sa ma bucur ca anul trecut firma mea nu a avut profit? Sa ma bucur!*
Si il asigur pe domnul Boc ca nici in 2010, nici in 2011 si nici in 2012 nu voi avea profit, indiferent de banii care vor intra in firma, pentru ca mamelucii domniei-sale sa dea dovada de inventivitate si sa gaseasca poate si alte modalitati nemernice de a sufoca si a omori firmele mici si mijlocii.
Cum o greva fiscala a IMM-urilor iese din discutie, cum o mare adunare populara a antreprenorilor care tin Romania in spate iese din discutie, ramane sa astept iesirea in strada a functionarilor din administratia centrala si locala, care vor cere mariri de salarii si pastrarea locurilor de munca. Asa sa ii ajute Zeus si piticul sau favorit!
Sursa: http://www.capital.ro/articol/firmele-vor-plati-in-2010-impozite-pe-profituri-fictive-130851.html
*aici in mod normal ar urma o injuratura ingrozitor de urata pe care, din respect pentru cititori, nu o voi scrie. Si cu aceasta masura PDL poate sa isi ia adio definitiv, pentru urmatorul deceniu, de orice simpatie din partea mea.
Tara, corporatia, banii si romanii
Oct 26th
Initial doream sa raspund direct pe blogul lui Radu, insa mi-am dat seama ca ar fi un raspuns mai mare chiar decat postarea sa, asadar va trebui sa ma suportati aici.
Exista fara indoiala o paralela intre modul in care este condusa si structurata o tara si modul in care functioneaza o corporatie. Paralela o descrie foarte bine Radu pe blogul lui, nu o mai reiau. Ideea e ca sunt cateva lucruri care impiedica functionarea la fel de eficienta a unei tari, ba chiar unele lucruri care ar trebui sa ne dea de gandit atunci cand examinam structura socio-politica a unei tari. Caci poate tocmai acolo putem schimba ceva.
1. Corporatia are obiective periodice clar definite, bazate nu doar pe valori ci si pe bugetari specifice si implementarea acestora prin instrumente specifice extrem de bine adaptate jobului, de la fise de post pana la toate detaliile de project management.
Statul are institutii care ar trebui, in principiu, sa faca acelasi lucru. Numai ca in timp ce intr-o corporatie decizia de a numi un director este de natura economica (iar atunci cand e de natura politica – rude, nepotisme, amante, afinitati – duce la dezastru), in stat ea este preponderent politica. De aici si ineficienta crasa a guvernarii statale, pentru ca fisa postului nu implica neaparat si o specializare a respectivului factor de decizie in domeniul pe care il gestioneaza. Ba dimpotriva, cu cat esti mai folclorista, cu atat ajungi mai in fata.
Monetizarea premium content: exemplul New Scientist
Sep 15th
Dezbaterea cu privire la modalitatile de monetizare a continutului premium nu se va sfarsi prea curand. Intre timp, am dat de doua modalitati foarte bune de obtinere de fonduri, una care se remarca prin faptul ca potenteaza si vanzarile pe print ale aceleiasi publicatii, iar cealalta monetizeaza continutul video.
Exemplul New Scientist: intru pe New Scientist ca sa citesc un articol despre Luna. Din pacate, fiind mai vechi de 1 saptamana, este arhivat. Imi cere 5$ ca sa il citesc integral.
Prima reactie este sa inchid tabul de browser si sa caut continut gratuit similar. Dar ma opresc atunci cand vad ca pentru cei 5 dolari voi primi si 4 (patru) exemplare hard copy ale revistei New Scientist. La mine acasa.
WOW. Dat click, pus mana pe card, introdus datele, primit abonament pe 1 an la New Scientist online, si patru numere curente de New Scientist acasa (primul a si venit si este exceptional).
Care e poanta: Read the rest of this entry »
Comentezi?