Ne plimbam agale prin malluri in care abundenta de produse ne lasa deja reci daca nu sunt cumva la un super “discount” (ehehee… s-au dus de mult ‘reducerile’ si ‘soldurile’). Ne pute un concert al Madonnei si ne plictiseste Sting care canta altceva decat am dat noi banii, asta dupa ce am ridicat din umeri ca n-au mai ajuns Depeche pe la Izvor.

Ne uitam stramb la banane daca sunt putin prea verzi sau putin prea trecute si batem nervos din picior daca vanzatoarea uita sa ne bage napolitana intr-o punga, chit ca ne costa 20 de bani in plus. Ni se pare normal sa comandam o pizza chiar din fotoliul de acasa sau sa dam banii pe gelato, nu pe inghetata obisnuita.

Ne uitam unii la altii nervosi stand in trafic fiecare in masini de zeci de mii de euro, si radem dispretuitor fata de ‘saracii’ care si-au permis ‘doar’ un Sandero la 10.000 de euro, adica o amarata de Dacie cu ABS, patru airbaguri, computer de bord, aer conditionat, RCD cu MP3 si motor de 90 de cai. Ba inca alegem sa mergem cu bicicleta de brand nu doar pentru ca suntem ‘eco’, ci pentru ca avem si ‘ego’.

Ne facem vacantele in cel mai rau caz in Creta si uneori chiar fugim un weekend la Paris, ca sa ne mai dregem casnicia. Mutam plictisiti de pe unul pe altul dintre cele 80 de canale TV si apoi iesim la un film abia aparut pe ecranele mondiale, intr-un cinema pe jumatate gol dotat cu 3D Surround si fotolii in care iti vine sa adormi, dar nu poti pentru ca superproductiile americane urla la tine din toate boxele.

Ne supara avalansa de reclame luminoase de pe strazi si am ajuns sa discutam despre oportunitatea sau inoportunitatea instalarii unor fantani arteziene de cartier, iluminate noaptea. Asta pe langa celelalte deja puse, alaturi de parculetele proaspat amenajate intre blocuri si locurile de joaca pentru copii ultramoderne. Ne batem pe locuri de parcare dar ne mai luam inca o masina. Si apoi ne stresam toata ziua la serviciu intr-un birou cu aer conditionat unde tot ce avem de facut de obicei sunt niste hartoage penibile sau niste telefoane pentru a-i convinge pe altii sa vanda, sau sa cumpere.

Si cu toate acestea, suntem profund nefericiti. Ne plangem soarta, ne deprimam la tot ce vedem in jur, ne chinuim ca ultimii oameni de pe planeta la gandul ca am avut nesansa de a ne naste in aceasta parte a Europei. O, cat de repede am uitat…

Cat de repede am uitat ce insemna sa te scoli la 6 dimineata ca sa incepi serviciul la ora 7, intr-o lume gri, in haine gri, cu alimente gri si tovarasi gri privind amenintator peste umar. Am uitat cat de greu era sa invatam la o lumina chioara si sa ne regasim drumul spre casa intr-o bezna totala. Am uitat ce bucurie vecina cu dementa aveam cand ‘se bagau’ portocale sau banane, si cum le puneam in hartie sa se coaca. Am uitat cat de mandri eram daca Dacia noastra avea un bec in plus si cate luni tineam o amarata de punga cu un logo strain pe ea.

Am uitat mai mult decat atat. Am uitat sa fim solidari, atat pentru ca cei care ne-au indobitocit pana acum 20 de ani au continuat sa traga fraiele, dar si pentru ca singurul moment in care acest popor a fost cu adevarat solidar s-a dovedit a fi o crunta pacaleala. Si am uitat, din pacate, de unde am venit si pana unde am ajuns. De cat de nebuni am fi crezut noi insine ca suntem daca am fi privit in avanpremiera, inca de acum 20 de ani, la toata nemultumirea noastra de acum.

Totusi… privind imaginile de mai jos, inteleg ca nu a fost nimic in zadar. Ati murit si suntem liberi. Intr-un loc atat de plin de semnificatie, care rasuna inca de impuscaturile de acum 20 de ani, intr-un loc care poate nu le spune absolut nimic celor care trec pe acolo, iata ca se mai poate produce si un miracol.

Dansul, in special atunci cand e practicat in grup, are puterea de a tamadui rani adanci, de a pansa plagi purulente lasate asa de mult timp. Nu stiu ce veti simti voi privind aceste imagini, dar eu stiu ca aceste scurte momente au exorcizat cel putin jumatate din demonii lasati pe caldaram de evenimentele de acum 20 de ani.

N-am crezut ca voi putea vedea asa ceva in Romania. Si asta e un lucru bun, alaturi de multe altele.

Ochi sa avem sa le vedem. Si gura sa vorbim de ele.


Share →

29 Responses to Ati murit si suntem liberi

  1. raducu says:

    excelent scris.
    you made my day!

  2. Am ramas fara cuvinte. Pot doar sa iti scriu un MULTUMESC.

  3. ioana says:

    adevaru ca am urmarit imaginile astea de zeci de ori si inca ma trec fiori cand le privesc….nimic legat de MJ nu este efemer!!!:)

  4. steliana balacianu says:

    ..Bine adus din condei..

  5. Bianca says:

    Multumesc ! Superb scris !

  6. jane says:

    Mi-am permis să pun un link către articol, dacă nu e cu supărare, căci împărtăşim aceleaşi idei :)

  7. dan says:

    Super!Bravo!

  8. Miky says:

    Ma bucur ca esti printre oamenii care apreciaza. Am participat la acest flash mob si nu pot exprima in cuvinte ce am simtit si inca mai simt cand il revad.
    Sper ca prin altfel de actiuni oamenii sa priceapa mesajul si sa fie mai uniti si sa decopere ca este chiar cool sa faci lucruri bune, mult mai cool decat sa te duci la mall, sau in vacanta in Creta, sau sa ai Ferrari la scara. Astea nu iti aduc implinire sufleteasca. Degeaba esti la moda daca ai sufletul gol. Si tineti minte: nu moda va face pe voi, ci voi o faceti pe ea ;)

  9. amaretta says:

    singurul lucru impresionant este ce ati facut voi aici, in filmulet…. plang de fiecare data cand vad dansul vostru si imi aduc aminte ca REGELE a mai ramas doar in sufletele noastre
    felcitari Judith, felicitari dansatorilor si felicitari fanilor
    Long Live The King!!!

  10. Mara says:

    Bravo!
    Mi’au dat lacrimile. De fapt asa mi se intampla de fiecare data cand vad cate un material cu M.J.
    Ma asteptam sa fie mai multe comentarii. Se pare ca nu…
    Poate ca nu stiu oamenii despre acest flmulet. Sau e greu sa scriem… sa mai comunicam sau… sa fim “all together as one”?
    Mi’a placut si ce scrie mai sus. Sa ne mai scrii. Unii mai citesc :)

    Multumesc!

  11. zvoner says:

    Mai copii, pansamentul pe care mi l-ati pus – cel putin mie – dansand asa intr-un loc in care au murit oameni, oameni care au murit tocmai pentru ca cei ca voi sa fie liberi sa danseze asa… asta e un cadou mult prea mare pentru a multumi in cuvinte.

    Iata ca dupa douazeci de ani invatam si ce sa facem cu libertatea noastra. Asta e mai frumos decat orice.

  12. brightie says:

    Cand am citit primele paragrafe, mi-am zis: f%&^, iara unul care zice ca romania e de cocoa si ca oamenii au murit degeaba…
    Finalmente, da, am dat si eu apa la soareci.
    Multumesc mult ca mi-ai reamintit cine sunt si de ce.
    Si felicitari tinerilor care – dupa cum se vede – stiu cam la ce poate folosi libertatea. Chapeau.

  13. [...] Numai ce-am ce-am citit pe un blog un articol pe net care mi-o făcut sufletul ciur. E scris de Adrian Mihaltianu alias zvoner şi titrează “Aţi murit şi suntem liberi”. [...]

  14. lucian says:

    Bravo Politiei Romane care nu a fost in stare decat sa spuna “eliberati strada”. N-ai cu cine.

  15. Andrea K. says:

    Ati fost geniali!Ati reusit sa ma faceti sa rad si sa plang,m-atI facut sa ma bucur si sa ma intristez in acelasi timp!Va multumesc pentru ce ati facut!JOS PALARIA!!!
    Va iubesc!!!

  16. star says:

    Foarte frumos filmutelul, l-am vazut si niciodata nu ma satur sa vad ceva care are de a face cu”The King”
    Felicitari celor care au participat la acest flashmob, BRAVO COPII! Voi sunteti viitorul!
    Dar oare, de ce ne este rusine sa spunem”Haideti sa fim uniti!Haideti sa facem din acest loc o lume mai buna”?! Poate pentru ca nu toti oamenii inteleg aceste mesaj, nu toti au suflet, si nu toti ne baga in seama cand spunem asta! Degeaba vrem noi sa facem o lumea mai buna… nimeni nu ne asculta… insa VISELE NU MOR… R.I.P. MY KING! :x :-<

  17. MORPHINE says:

    Adevarate cuvinte,adevarata realitate!!!Mandra ca sunt FANA MICHAEL JACKSON!!!Odihneste-te in pace REGELE MEU!!!Acei tineri nu au murit degeaba in ’89…asta CU SIGURANTA!!!HAI ROMANIA!!!SE POATE!!!;)

    MORPHINE.

    >:)>:)>:)

  18. mjdiva / bacau says:

    (lucian)
    probabil ca aveau gurile pline de gogosi…
    Nu am cuvinte sa spun ce simt cand vizionez aceste inregistrari..(falsmob-urile din B.) E de nedescris atmostefra de acolo. Cand am auzit prima oara ca si “ai nostri” or sa “danseze pt.Mike” mi-am zis ca o sa iasa o mare harababura. Nu am crezut ca o sa fim in stare sa o facem. Dar m-am inselat…a iesit ceva MARE. Tot respectul pt.dansatorii din filmulet…si pt.cei care s-au ocupat de organizare.
    …one thing is for shure. Citandu-l pe rege as spune ca stiu un lucru…
    “That’s all for love. L.O.V.E”
    Peace!

  19. donatella says:

    Frumos scris…!
    Am fost acolo si am participat cu tot sufletul in memoria celui care a fost Michael Jackson!
    Va fi mereu in sufletul meu..mereu!
    El ne-a invatat sa ne iubim si sa respectam pe cei din jur!
    Numai ascultandu-i versurile, muzica. Nu mai vorbesc de sufletul lui extraordinar!
    Doamne, ce sentimente am trait dansand pt el!
    te iubim si te respectam, Michael!
    Intotdeuna te voi admira!

  20. ima says:

    BRAVO, ati scris un pasaj care ma face sa dau inapoi… de la a generaliza, ca Romania a ajuns sa fie o tara plina de “snobi si spalati la creier (brainwashed)” in ultimii 20 de ani de dupa revolutie. In concluzie, nu pot generaliza, pentru ca mi-ati demonstrat ca sunt destule exceptii de la trendul snobismului, exceptii care ma fac sa-mi iert societatea pentru nivelul delasator la care a ajuns, si sa-i mai dau o sansa…sa mai am speranta spre mai bine.
    In acelasi timp mi-ati adeverit din nou ca Michael Jackson a pus intr-un fel tara noastra pe harta existentei lumii acestea (ca pana in ’92 eram cam inexistenti, din cauza comunistilor) si ca Michael ne-a marcat generatii de-a randul. A fost intr-adevar un om special, de la bunatatea caruia avem de invatat multe.
    Doamne ajuta sa se “destepte romanii din somnul cel de moarte” si devina mai umani = mai plini de bunatate, de compasiune, de constiinta, de altruism, sa se dea jos de pe piedestalul egoismului in care se afla!

  21. TEM says:

    Ce frumos scris…ce trairi frumoase! Daca am gandi cu totii astfel am trai cu siguranta intr-o lume mai buna, asa cum isi dorea insusi Michael Jackson! Am vazut si eu acest flash-mob si a fost superb!Sper sa mai vad astfel de actiuni in memoria lui Michael JACKSON pt ca merita!

  22. mihail says:

    cine-i blonda cu tricoul galben?

  23. Edytzi says:

    Deci…. Am ramas fara cuvinte… E bn de stiut k si in Romania L’a iubit cineva pe Mike….
    A fost un om extraordinar si va ramane in inimile noastre pt totdeauna….
    We miss u Mike… u’r music will live 4ever in our’s heart…. Luv ya…. :*

  24. Alina says:

    Frumos scris….si adevarat !! Flash-mobul m-a lasat fara cuvinte ! Felicitari,Jud,inca o data !

  25. alina says:

    pentru o clipa, Bucurestiul nu a mai fost acea capitala gri,mohorata si monotona, ci a capatat un aer proaspat si niste culori superbe !!!
    Keep on going!!

  26. [...] Si totusi memoria omului e un lucru bizar. Ne amintim detalii inutile din clasa a treia, dar nu mai stim cum era o zi intrega din liceu. Iar prin filtrul memoriei se schimba si cartile, filmele, marturiile. De fapt prin memoria noastra rescriem mereu istoria, la fel ca in 1984. Dar se intampla uneori, rar, sa ne mai surprindem pe noi insine in valtoarea timpului si a timpurilor. Iar atunci intelegem, pentru putina vreme, inevitabila schimbare, cea care-i face insignifianti pe politicienii care ne-au tras in jos, pe ziaristii care ne-au tras in piept. Acesta e momentul in care privim in jos rusinati si ne aducem  aminte: cum a fost, cum s-a tras… [...]

  27. silicon says:

    Bravo! Am citit si am dat mai departe. Merita.

  28. moonwalkgirl says:

    In sfarsit cineva care apreciaza aceste lucruri facute din inima… m-am saturat sa tot aud “uite-i bai si pe astia! ce se mai dau in spectacol…” e ridicol sa vezi ca schimbi postul cand vezi povesti de dragoste sau documentare despre natura, despre cum poti ajuta un copil orfan si dai sa vezi buletinul de stiri cu violuri, crime, accidente… am ajuns sa ne hranim mementele de relaxare cu nefericirea altora, uitandu-ne la tot felul de dobitoci care apar la emisiuni de doi bani facute doar pentru audienta… macar sa taci si sa nu mai comenta cand vezi si astfel de manifestari… Duci si tu o floare sau o lumanare la monument in parcul Herastrau… a doua zi poti fi sigur ca nu mai exista… nu la monument, evident!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.

QR Code Business Card