Este ușor să cazi într-o retorică anti-rusească sau binară atunci când te referi la evenimentele de zilele acestea. În realitate, sunt o sumedenie de factori în joc, iar in cele ce urmează doar voi zgâria suprafața, pentru cei care vor să se pună rapid în temă, fără a avea pretenția de a epuiza, nici măcar în parte, subiectul. Cine n-are timp să citească nici atât, poate arunca o privire aici, e suficient.

PE SCURT

Nu priviți evenimentele actuale ca fiind venite din senin. Rusia se străduie de ani buni de zile să stabilească o uniune Eurasiatică, o reinventare a pieței comune a URSS, pe un sistem similar cu UE, dar controlat de la Moscova. În toamna anului trecut, Belarusul, ale cărui relații cu Rusia s-au răcit puternic, a încercat să se coordoneze cu Ucraina și cu Kazahstanul împotriva practicilor economice rusești (musai citiți articolul de sub linkul precedent). Ucraina a trădat în ultimul moment (apropo, pe vremea aia, Ianucovici era un erou al integrării europene), iar de aici a pornit totul.

Încolțită, Rusia a început să acționeze tot mai vehement, până când președintele ucrainean a cedat și a acceptat finanțarea generoasă a Rusiei în schimbul încetării negocierilor cu UE și a procesului de integrare. Privind retrospectiv, e clar că tot acel proces era de fapt o negociere proprie a regimului ucrainean pentru a obține cât mai multe avantaje de la ruși în cadrul Uniunii Eurasiatice, iar nu un proces de integrare cu UE. Interesant este și faptul că Statele Unite s-au opus creării Uniunii Eurasiatice, pe motiv că este un pseudo-URSS.

Apropo, între timp, speriat de turnura evenimentelor din Ucraina, Lukașenco, președintele Belarusului, a făcut front comun cu rușii în boicotul acestora impus asupra exporturilor alimentare ale Ucrainei.

Din păcate, nici Statele Unite, nici Uniunea Europeană nu au un model economic pregătit pentru a putea salva Ucraina. Nu există niciun plan Marshall, nici o voință unitară de a ajuta financiar Ucraina sau de a o integra rapid cu UE. Nici nu este posibil, de altfel, căci integrarea ei ar fi extrem de dificilă. Dimpotrivă, Rusia pune la dispoziție finanțele, este un partener principal al Ucrainei (24.5% din exporturi și 36.2% din importuri), și poate destabiliza foarte ușor Ucraina, fără să fie nevoie ca trupele sale să mărșăluiască până la Kiev.

SITUAȚIA ETNICĂ ȘI POLITICĂ

1. Deținută, pe rând, de romani, tătari, goți, huni, bulgari, cazahi și cnezatul Kievului (sec X-XI) Crimeea a fost a genovezilor și venețienilor între secolele XIII – XV, apoi a tătarilor din 1441 până în 1774, apoi a rușilor până în 1954, când Nikita Hrușciov a anexat-o Ucrainei (el crescuse în Ucraina). Este actualmente o republică autonomă, parte a Ucrainei, cu capitala la Simferopol, care se află în centrul peninsulei. Sevastopolul, portul din Crimeea în care se află Flota Mării Negre a Rusiei, este sub o administrație separată, fiind administrat de ruși până la acordul din 1997 și având în continuare statut special, chiar dacă, în mod formal, face parte din Ucraina.. Peninsula are circa 2.350.000 de locuitori, dintre care 58.5% sunt etnici ruși, 24.4% sunt etnici ucrainieni, iar 12.1% etnici tătari.

Singura modificare semnificativa a fost revenirea tatarilor in peninsula

Singura modificare semnificativa a fost revenirea tatarilor in peninsula

Asta nu înseamnă, cumva, că peninsula Crimeea este locuită în mod majoritar de către ruși într-un mod unitar. Nu, ci avem majorități rusești la Sevastopol, Feodosiya, Simferopol și Ialta, în timp ce restul peninsulei, cu precădere orașele Krasnoperekopsk, Djankoi, Pervomaisk, este locuit în majoritate de etnici ucrainieni și tătari. Aceștia nu vor accepta atât de ușor să fie incluși cu forța în Rusia. Este similar unui scenariu nefericit, tipic Iugoslaviei, care se poate lăsa cu migrații masive și forțate de populație (rușii au mai făcut asta de repetate ori în această zonă).

2. După colapsul Uniunii Sovietice, republica Crimeea și-a declarat de mai multe ori autonomia, dar a decis, după ani de negocieri tensionate, să rămână în cadrul Ucrainei, permițând Rusiei să-și păstreze baza navală de la Sevastopol, sediu al flotei rusești de la Marea Neagră. Azi, ea este dominată de politicieni care au luat sub 5% din voturi, sprijiniți de „pacificatorii” ruși.

3. Structura etnică a Ucrainei este departe de a fi unitară și în restul țării, în special zonele din estul și sud-estul acesteia fiind dominate de etnicii ruși. De asemenea, sud-vestul ei (Bugeacul și teritoriile aflate la est de Moldova) sunt rusofile. Rusofilia vine mână în mână cu voturile pentru regimurile pro-ruse. Fostul regim al lui Ianucovici a fost susținut în aproape toate aceste zone, atât la nivel de președinție, cât și în privința alegerilor politice. Remarcați harta de mai jos, ce e cu albastru e pro-rus.

Clivajul între sentimentele anti-ruse și pro-ruse

Sursa: Washington Post

4. Euromaidanul de la Kiev a reușit îndepărtarea lui Ianucovici de la putere, dar asta nu înseamnă că antipatia față de acesta și regimul său este la fel de mare în restul țării. În special în zonele dominate de etnicii ruși și de filoruși, exacerbarea discursului naționalist de la Kiev a dus la dorința puternică de integrare cu Rusia. Remarcați zonele cu galben, care se suprapun aproape perfect peste harta de deasupra, cea cu voturile pro Ianucovici.

Harta entolingistică a Ucrainei

Sursa: Washington Post

Dacă Kievul, oraș de 2.8 milioane de locuitori, este fieful opoziției pro-europene și naționaliste, Harkovul, fosta capitală sovietică a Ucrainei, oraș de 1.4 milioane de locuitori aflat în nord-estul Ucrainei (deci nu în Crimeea, ci chiar lângă granița cu Rusia), este divizat etnic și politic: ucrainienii reprezintă 50.38%, rușii sunt 43.63%, iar evreii, 3%. Deși Partidul Regiunilor al lui Ianucovici a câștigat alegerile aici în 2012, nu se știe în prezent care este situația locală, iar violențele se vor adânci. Cert este că nu vorbim de vreo majoritate rusă în zonă!

5. Rusia a privit întotdeauna Crimeea ca fiind parte a Rusiei, iar Ucraina ca fiind parte a sferei sale de influență directă. Putin a aplicat de repetate ori tactica recuperării teritoriilor fostei Uniuni Sovietice „felie cu felie, ca pe un salam”, acționând astfel în Abhazia și Osetia de Sud și rupându-le de la Georgia și punând presiune pe  republicile din jurul său pentru a intra în Uniunea Eurasiatică.

Toate acestea de mai sus sunt o scenă extrem de volatilă pentru orice invazie rusească, dar și pentru orice orientare a unor regiuni mari fie spre Vest, fie spre Est.

SITUAȚIA MILITARĂ

RUSIA:

6. Flota Rusă a Mării Negre, staționată la Sevastopol, cuprindea, în zilele de glorie, circa 300 de nave de război și peste 50.000 de marinari. Azi vorbim de o forță mult inferioară, luată în derâdere de către americani, dar în continuare mai puternică decât marina celorlalte state riverane Mării Negre.

Astăzi, rușii dețin, din ce am aflat eu:

- circa 15.000 de soldați (dintr-un maxim de 25.000 permis de acordurile cu Ucraina),

- 5 nave de luptă principale (crucișătorul purtător de rachete Moskva (clasa Slava, cea mai mare a Rusiei), două distrugătoare, 2 fregate)

- 7 nave de desant amfibiu,

- 2 submarine, dintre care unul proaspăt primit, cu tehnologie stealth,

- 4 corvete ale Pazei de Coastă

- 9 nave purtătoare de rachete (corvete)

- alte 12 nave mari, în general cu capacități speciale anti-submarin

Lor li se adaugă 20 de elicoptere Kamov Ka-27 (transport) și alte 20 de elicoptere Mil Mi-14 (anti-submarin, dar și cu capacități de atac la sol) și 22 de avioane Su-24 (atac, patru dintre ele modernizate).

7. Manevrele armatei ruse nu se desfășoară lângă Crimeea, ci în nordul Ucrainei, în districtele de lângă Harkov, scena confruntărilor dintre etnicii ruși și cei ucrainieni. 150.000 de soldați iau parte la ele, iar forțele aeriene implicate cuprind 90 de avioane de vânătoare și peste 120 de elicoptere. Evident, aceste forțe pot intra oricând pe teritoriul Ucrainei, fiind covârșitoare din toate punctele de vedere.

UCRAINA

8. Nava amiral a Ucrainei se pare că a dezertat și se raliază Rusiei (rămâne să fie confirmată informația). Era vorba oricum de o fregată de clasă Krivak, fără capacități de luptă semnificative. Mai au 3 corvete mari de clasa Grisha (antisubmarin, pază de coastă), 2 corvete de clasa Tarantul II (purtătoare de rachete anti-navă) și alte 2 mici de clasa Pauk (antisubmarin, pază de coastă), și cam atât. Nu au nicio fregată, niciun distrugător, nimic. Au în schimb un submarin funcțional.

Lor li se adaugă 5 elicoptere antisubmarin Mil Mi-14, 16 elicoptere de atac Ka-29 și 21 de elicoptere antisubmarin Ka-27. În total, forțele navale ucrainiene cuprind 15.400 de oameni. Dintre aparatele de zbor, doar 10 (nespecificat) se aflau în stare de luptă în 2013.

[Ca să vă faceți o idee, forțele navale ale României, atât de luate în derâdere, cuprind 3 fregate (2 vechi britanice și una românească), 4 corvete de patrulare, 3 corvete purtătoare de rachete clasa Tarantul I și circa 7000 de oameni.]

9. Deși armata Ucrainei numără pe hârtie circa 57.000 de oameni, (+ 6,100 forțele aeriene), 686 tancuri, 2,065 de tanchete și blindate (+ 310 in fortele aeropurtate și 160 ale Marinei), vreo 100 de avioane de vânătoare (16 Su-27, 90 Mig 29), alte 60 de avioane de atac (bombardiere Su-24, avioane de atac la sol Su-25) 72 de elicoptere de luptă și 716 de sisteme de artilerie (+ 47 ale Marinei), este absolut imposibil să spui câți dintre acești soldați vor rămâne loiali guvernului provizoriul de la Kiev, câți comandanți vor dezerta sau vor întoarce armele, câte unități vor răspunde ordinelor foștilor sau actualilor comandanți, precum și câtă tehnică de luptă este, într-adevăr, în stare de funcționare.

10. Eu cred că Rusia va evita o invazie terestră la scară largă, care riscă să degenereze și va prefera să infiltreze sute de soldați fără însemne, priviți ca „pacificatori” în zonele pe care le poate controla. Deși o forță armată de trei ori mai mare decât cea a Ucrainei poate face diferența, nu cred că se va pune problema unei invazii militare pe scară largă. E mult mai simplu să aștepți, să creezi diviziuni, să cumperi oameni și să stăpânești.

Nu cred, de asemenea, că UE sau SUA pot forța mâna Rusiei în vreun fel, și că tot tam-tam-ul făcut în ultimele ore este unul penibil și fără efect. Putin are toate șansele să umilească public atât NATO, cât și SUA, precum și să arate Europei că are puterea de a-și restabili, într-un fel sau altul, puterea și zona de influență.

Mai mult, mai cred că pe termen mediu Europa și SUA nu au capacități politice sau economice pentru a contracara ofensiva rusă, fie pentru că liderilor le lipsește voința, fie pentru că mulți dintre ei sunt prizonierii lobby-urilor care i-au urcat la putere. Aș fi extrem de surprins ca Obama să reușească măcar o dată să ia o decizie de politică externă coerentă, după ce n-a reușit nimic de la începutul mandatului, exasperându-și generalii. Aș fi și mai surprins ca germanii, puternic iubitori de gaz rusesc, să poată face front comun cu francezii și restul Europei în fața unui lider tot mai sigur pe sine (dar și mai disperat de a-și păstra puterea).

Putin visează să rămână în istorie drept al doilea Petru cel Mare, ba chiar mai mult decât atât. Este visul său mesianic, despre care a vorbit de mai multe ori. Prin contrast, liderii europeni nu visează decât prostii, iar liderul american este mult prea preocupat de scena domestică pentru a visa ceva și a avut o lipsă colosală de viziune pe plan extern (de la revoluțiile arabe, la involuțiile sud-americane și revenirea rusă, n-a lipsit niciun prilej să dea înapoi). În fine, nici Congresul american, atât de obsedat de tăierea cheltuielilor, nu va accepta vreodată un ajutor financiar american asemănător Planului Marshall, care să scoată Ucraina din mizerie. UE, nici atât.

Oricum ar fi, toate cele de mai sus ne arată un singur lucru: să sperăm că Putin nu a luat-o razna, și că se va mulțumi cu controlul exercitat asupra Crimeei și regiunilor estice ale Ucrainei. Să sperăm…

De citit suplimentar:

De ce NATO nu poate interveni sub nicio formă în Ucraina (Bonus)

De ce americanii sunt nevoiți să rămână în Afghanistan

Nimeni nu are nevoie de economia arhaică a Ucrainei

Scenariul Ucraina 

Tagged with:  
Share →

One Response to 10 despre Ucraina și Rusia

  1. Alex Șeremet says:

    1. URSS,… pardon, Rusia își apără interesele aici, clar. Dincolo de problema uniunii economice, o Ucraina tot mai aproape de UE cred că poate amenința poziția bazei rusești în Sevastopol pe termen lung.

    2. Fără să am pretenții să înțeleg situația economică foarte bine, cred că legături mai puternice cu UE pot fi mai profitabile pentru Rusia pe termen lung mai mult decât orice. Nu sunt de acord că Rusia acționează ca un animal încolțit cu obiective economice, ci în spiritul unei tradiții coloniale. Așa au lucrat și lucrează în Moldova, Georgia și în toate țările din regiune. Așa au făcut dintotdeauna: forțele lor vin să stabilească liniștea și nu mai pleacă.

    3. Ucrainienii au o istorie a rezistenței învrăjbite. Dăcă rușii intră peste Ucraina, cred că îi așteaptă un luuung război de gherliă, o Cecenia la scară mult mai mare. Organizarea din Maidan, chiar dacă poate a fost susținută din Vest, a lăsat să ucrainienii au/pot organiza structuri paramilitare foarte rapid. Forța Ucrainei e dată de spiritul lor de a lupta, indiferent de ce arme au la dispoziție – un fel de Afganistan.

    Eu cred că rușii intenționează să facă ce au făcut în Georgia: intră scurt și doar în regiunea care îi susține puternic sau poate fi manipulată să îi susțină.

    4. Personal am o rețineținere în a privi rezultatele alegerilor ca altceva decât un barometrul al influenței/puterii politice. Nu cred că arată cu adevărat opțiunea populației. La fel, m-aș gândi de vreo 8 ori înainte să citez surse RT, cum faci tu, chiar dacă au clar mai multe surse în zonă – e ca și când ai cita Antena3 cu informații despre Băsescu.

    5. Chiar dacă mesajele diplomatice din Vest (cu amenințări) par slabe și inutile, cred că sunt absolut necesare. În ultimă instanță și pentru că orice acțiune internațională, indiferent cât de slabă, e mai bună decât nimic. Cu alte cuvinte, ce vrei și ce pot să facă?

    6. Ce tare e asta cu Obama și Putin care au vorbit pe telefon. Oare n-au și ei un serviciu decent de videoconferințe? Oare Putin vorbește engleza sau au translatori. Dacă au translatori, atunci d-aia sunt așa lungi. :)

    7. Pe scurt, Putin își apără baza militară și se folosesc de situație să mai anexeze ceva teritorii. Vestul nu poate face multe, dar trebuie să facă ceva. Părerea mea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.

QR Code Business Card