Canon EOS 550D / Rebel T2i: 18MP, Full HD!

Canon da cu tunul pe piata de DSLR-uri prosumer. In buna-i traditie, acum scoate noul Canon EOS 550D cu cateva chestii care iti lasa gura apa:
- Senzor CMOS de 18MP (judecand dupa review-ul celor de la dpreview, foarte bun)
- filmare Full HD (1080p)
- ecran LCD de 3 inch cu rezolutie 1040k
- sistemul iFCL cu masurare in 63 de puncte (remember EOS 7D?)
- 3.7 fps (poze pe secunda)
- binecunoscutul obiectiv 18-55mm in pachetul standard.
- ISO pana la 6400, utilizabil aproape pe intreaga gama.

Canon da cu tunul pe piata de DSLR-uri prosumer. In buna-i traditie, acum scoate noul Canon EOS 550D cu cateva chestii care iti lasa gura apa:

- Senzor CMOS de 18MP (judecand dupa review-ul celor de la dpreview, foarte bun)

- filmare Full HD (1080p, 30fps, dar si un maxim de 60 fps la rezolutia 720p!!)

- ecran LCD de 3 inch cu rezolutie 1040k

- sistemul iFCL cu masurare in 63 de puncte (remember EOS 7D?)

- sistem de autofocus in 9 puncte

- 3.7 fps (poze pe secunda)

- binecunoscutul obiectiv 18-55mm in pachetul standard.

- ISO pana la 6400, utilizabil aproape pe intreaga gama.

Canon 550D

Canon EOS 550D va fi disponibil in kit cu obiectivul de 18-55 la 900 de dolari. Oh yeah…

Rosia Montana si Insula Pastelui

Daca v-ati intrebat vreodata de ce a disparut civilizatia care a ridicat faimoasele figuri din piatra de pe Insula Pastelui, ei bine trebuie sa stiti ca raspunsul sta chiar in respectivele figuri.

Oamenilor de pe insula le intrase in cap ca ele ii apara de pericole, ca le sunt absolut necesare vietii. Asa ca au inceput sa faca, generatie de generatie, din ce in ce mai multe. Pentru asta trebuia sa taie copaci, multi copaci. Pana cand au taiat atat de multi incat fauna a inceput sa dispara. Si sa apara foametea. Speriati, au inceput sa faca si mai multe statui, taind si mai multi copaci.

Ironia sortii e ca ultimii copaci i-au taiat pentru a face niste statui de piatra absolut esentiale pentru viata lor. Dupa care au disparut, fara indoiala intr-un mod nasol de tot.

Cam asa si cu Rosia Montana. Toate autoritatile din zona saliveaza la banii pe care ar putea pune comision. Saracii locului saliveaza, pe buna dreptate, la locuri de munca. Acestea li se flutura in fata, fara a li se spune ca ar avea de lucru vreo 4-5 ani, iar in urma ar ramane un peisaj selenar care i-ar otravi pe toti. Statul saliveaza la taxele pe care le-ar pune pe toata tarasenia, uitand ca el este responsabil pentru curatarea zonei care este deja otravita.

A, si unii jurnalisti saliveaza deja la banutii promisi din reclame si se autoconving – fara a cerceta macar in parte problema – ca solutia deschiderii unei mine de suprafata in secolul XXI in Romania este de departe cea mai proasta pentru intreaga zona. Ar avea scuza dreptului la propria opinie daca s-ar documenta inainte sa sustina o aberatie economica – nu mai vorbesc de aberatia ecologica. Dar asa…

Apropo, vorbim de o zona aflata la mai putin de 100km de doua mari orase ardelenesti, o zona care cu putina imaginatie si sub 200 milioane de euro ar fi curatata si transformata intr-una turistica, una capabila sa aduca sute de locuri de munca durabile, nu doar timp de mai putin de un deceniu. Ce efort ar cere asta… eh, prea mare pentru o populime care parca s-a nascut pe Insula Pastelui. Ba inca autoritatile curma din fasa orice proiect turistic acolo, pai nu? Nu mai vorbesc de locurile de munca ce s-ar putea crea pentru curatarea zonei, proces ce va dura cel putin un deceniu… Zac vestigii romane si dace in acele locuri, dar noi hai sa nu le valorificam durabil, hai sa aruncam muntele in aer, ca e mai usor asa.

Pentru sustinatorii proiectului minier care ar ’salva’ zona, am o singura intrebare: care zona miniera din lumea asta o duce bine, avand oameni sanatosi si o economie locala prospera? Mai ganditi-va.

Redau mai jos un comentariu avizat la articolul domnului Ionut Popescu, felicitandu-ma in acelasi timp ca nu mai dau banii pe Capital.

Read the rest of this entry »

Scurte

O poveste induiosatoare despre viata, Citroen si Dumnezeu.

Atat de suculent scrisa incat merita sa o cititi chiar acum.

Si in cu totul alta ordine de idei:

- un caine si-a impuscat vanatorul :)

- concurs de Photoshop…

- Jeremy Clarkson despre era digitala

Hai, ajunge pentru azi. Lectura placuta! :)

iPad si importanta unui mega blogger (Calcanis)

Jason Calcanis nu e doar un blogger. Este proprietarul si fondatorul Mashable Mahalo, are deja suficienti bani incat sa stea relaxat pana la adanci batraneti, dar este inca la varsta la care se poate comporta ca un blogger. Adica neserios :D

Pe scurt: in ziua lansarii iPad, Calcanis s-a tinut de glume. A pretins ca are la indemana un iPad, ca il are in teste, ca are cutare functie si cutare alta functie si asa mai departe, unele dintre ele de-a dreptul fanteziste. Oricine cunoaste cat de cat industria stie ca Apple nu da din mana aparate de acest gen si mai ales lui Calcanis, care e tot atat de aproape de Steve Jobs (Apple) pe cat este Marilyn Manson de Dumnezeu.

Poanta e ca vehicule media celebre gen CNN sau Wall Street Journal au pus botul la farsa lui Calcanis, folosindu-l ca pe o sursa jurnalistica. Or Calcanis NU este un jurnalist. Atunci cand se exprima pe Twitter si pe blogul sau este un blogger. Blogger care NU se supune regulilor stricte ale jurnalismului – reguli pe care de altfel CNN si Wall Street le-au incalcat, neverificand cele spuse de Calcanis chiar la sursa: la Apple.

Importanta unui mega blogger este demonstrata din nou, cu varf si indesat. De data asta negativ (si farsele astea au o limita), insa puterea mediilor sociale (facebook, twitter, blogurile personale nisate) este din ce in ce mai des folosita in mod pozitiv. Atata doar ca mass media traditionala trebuie sa inteleaga ca un blogger e un spirit liber – si ca ramane un spirit liber chiar si atunci cand are sute de mii de cititori. Si ca degeaba este transformat un jurnalist-editorialist in blogger, caci nu e nici pe departe acelasi lucru.

Pastrand proportiile, si la noi acest lucru se vede din ce in ce mai tare. Spuneau unii in urma cu doi ani ca bloggingul e pe moarte. Ca ne citim intre noi. Ca publicul important se afla in alta parte, spargand seminte si scarpinandu-se in fund. Acum se lanseaza platforma dupa platforma in care jurnalistii din presa tiparita incearca sa faca blogging, sau chiar video.

Mda. Oare vor intelege marketerii care inca ignora fenomenul social media ceva din ce li se va intampla in urmatorii 4-5 ani? Sau vor pune botul la orice RickRolling ca la o noutate?*

*daca ai dat click, nu mai e nicio speranta pentru tine:)

Deus ex prostia

Vroiam sa scriu despre totalitarism astazi, ca o continuare a discutiei de ieri. Dar un articol aparut in Capital mi-a adus aminte de ce scria Adrian Stanciu acum ceva timp despre problema pensiilor din Romania. Un articol genial, pe care va invit sa-l cititi (numai el stie cat a tras de pe urma ideii ca pensiile actuale sa fie inlocuite de pensii de stat fixe acordate doar in functie de varsta, nu de cat a cotizat mamaie prin ‘82 toamna la Stat… :D ).

Pe scurt: Guvernul vrea sa mai puna un bir pe aia putinii care chiar muncesc in tara asta si sa stranga astfel bani pentru o marire a pensiilor. Si asta nu intr-un an electoral, ci doar asa, ca sa mearga uns mecanismul prostiei si nesimtirii in Romania.

Nu intereseaza pe nimeni ca noi astia care lucram la privat sau ca privati tinem in spate nu doar inca 1 pensionar si ceva, ci si inca 2 angajati la stat si 1 elev-student. Nu bag in ecuatie si muncitorii la negru ca se complica treaba. Si se presupune ca tot noi ar trebui sa avem bani sa cumparam apartamente, mobila, masini, haine, cultura, concedii si toate celelalte necesare ca economia acestei tari sa o ia din loc.

Nu intereseaza pe nimeni ca singurii care fac bani in Romania muncind cinstit si eventual chiar exportand sunt supusi unei avalanse de biruri de pe urma carora ei unii nu vad absolut niciun beneficiu.

Nu ii intereseaza ca eu, ca privat, ma lupt din rasputeri sa nu am nevoie de pensie de la Stat, sa nu ma intereseze pensia de la Stat, si sa imi dau banii eventual unui fond de pensii privat, care sa imi ofere peste 30 de ani cand m-oi pensiona (la naiba, atat de putini au ramas! :( ( ) un venit mai mult decat decent, si mai mult decat mi-ar oferi un stat risipitor in acea perioada.

Ii intereseaza doar sa continue utopia socialista conform careia Statul are grija de cetatenii sai. Ma rog, mai mult de unii decat de ceilalti.

Ii rog de aceea pe toti promotorii statului socialist, pe toti cei care asteapta ’sa ni se dea’, ’sa ni se faca’ si ’sa ne ocroteasca Statul’, sa-si ia frumos Statul si sa si-l bage undeva.

Numai si numai din cauza gurilor voastre imputite cascate a cerseala catre Stat se ajunge aici. Caci politicienii verosi nu mai stiu cum sa va faca pe plac voua, lepre rosii care nu ati stiut sa faceti altceva decat sa asteptati sa va dea Statul – de la case, masini si pana la curatenia in fata blocului – si ati trait strecurandu-va las in niste posturi caldute. Unii dintre voi continuand sa faceti asta.

Si pentru ca azi sunt chiar cumplit de nervos, nu voi mai admite comentarii din partea ciumatilor socialisti. Sa ia si ei un pic din medicamentul propriu, numit cenzura. Care vine intotdeauna la pachet cu iubirea lor dintai, marxism-leninismul.

Amintiri din Epoca de Piatra

Remarc cu mirare ca se intipareste tot mai mult ideea – in special in mintile suficient de tinere ca sa nu fi apucat comunismul deloc sau intr-o masura constienta – ca ‘inainte’ s-a construit mult si cu folos, si ca ‘dupa’ noi n-am mai stiut altceva decat sa distrugem si sa ne facem de cap. Ca ‘inainte’ se faceau lucrurile trainic si serios, iar ‘dupa’ s-a lucrat in bataie de joc. Ca ‘inainte’ tara avansa rapid pe multe planuri iar ‘dupa’, adica acum, suntem la mila strainilor. Si asa mai departe.

Mai oameni buni. Tovarasi. Bai astia!

- Urmatoarea data cand veti cauta un loc de parcare pe langa blocul vostru din ‘86 si nu veti gasi sa va aduceti aminte ca ii datorati (sic!) acest lucru exact Tovarasului, care a inghesuit peste masura oamenii muncii adusi cu forta de la sate in columbariile astea de beton armat, fara a gandi pentru ei locuri de parcare, pentru ca nu aveau nevoie, asta era ceva burghez. Oricate ocale s-ar ridica de cur actualii edili, tot nu vor putea inventa locuri de parcare acolo unde nu au cum sa le puna pentru ca blocurile sunt prea apropiate unele de altele, din ordinul Tovarasului.

- Urmatoarea data cand veti incerca sa iesiti din parcare si veti ramane blocati in trafic, multumiti-i in gand tot Tovarasului, care a binevoit sa transforme Bucurestiul (dar si multe cartiere din orasele tarii) dintr-un oras pe orizontala intr-un oras pe verticala, inghesuind opt mii de oameni pe kilometrul patrat, dar fara a realiza o retea de transport in comun pe masura (o da, a facut metroul si cateva pasaje, dar oricine a trait in anii ‘70 si ‘80 stie cat de pline erau autobuzele si cat de greu se ajungea dintr-o parte in alta a orasului!). Structura radiala a Bucurestiului e principala problema, iar faptul ca abia avea o mizerie de centura ocolitoare ne ineca pe toti in praf si fum, si atunci ca si acum.

Foto de Andrei Pandele

Foto de Andrei Pandele http://www.foto-magazin.ro/weblogap/

- Urmatoarea data cand veti remarca minunata calitate a constructiilor comuniste versus cele noi, incercati sa faceti diferenta intre ce s-a construit de catre Stat si ce s-a construit de catre privati. Si intre privati exista diferente, remarcate de cele mai multe ori in pret. Atat de bine au fost facute blocurile comuniste incat si acum aud ce face vecina de deasupra si miros ce emana vecinul de dedesubt. Voi nu? De-aia sunt asa bine facute incat trebuie acum izolate termic. Eu m-am jucat cu colegii mei prin blocurile aflate in constructie si stiu in ce hal au fost facute. Le doresc succes locatarilor la urmatorul cutremur. >>> Read the rest of this entry »